ClearSecurity VISION
EN / RO
← Toate articolele

Instruire · 29 iulie 2026 · 4 min de citit

Pățanii digitale #1: Factura cu IBAN schimbat

Un email banal de la furnizorul de șase ani, un IBAN nou și 38.400 de lei plătiți fraudatorilor. Episodul 1: ce a mers prost și cele 3 lucruri de făcut de mâine dimineață.

ClearSecurity Vision

„Pățanii digitale” e o serie nouă pe blog: povești scurte despre ce se întâmplă, în viața de zi cu zi a unei firme, când securitatea e „ceva ce facem la anul”. Fără jargon și fără predici — doar situații în care e neplăcut de ușor să te recunoști.

Poveste compusă din situații reale întâlnite în practică. Firma din text nu există.

Povestea

Marți, 11:40. La o firmă de mobilier cu 70 de angajați, Mirela de la contabilitate primește un email de la furnizorul de feronerie — cel cu care lucrează de șase ani. Aceeași siglă în semnătură, același ton politicos, același „O zi frumoasă!” la final. Mesajul e scurt:

„Am schimbat banca. Găsiți noul IBAN în factura atașată.”

Nimic ciudat. Firmele mai schimbă banca. Factura arată exact ca toate celelalte — aceleași produse, aceleași cantități, suma obișnuită: 38.400 de lei. Mirela actualizează IBAN-ul și pune plata la aprobat. Directorul o aprobă de pe telefon, între două ședințe: „Dă-i drumul, e factura de feronerie, o știu pe dinafară.”

Banii pleacă miercuri dimineață.

Trei săptămâni mai târziu sună furnizorul adevărat: „Nu vrem să fim insistenți, dar… factura din iulie?” Urmează una dintre acele ore în care toată lumea se uită în același ecran și nimeni nu respiră. Emailul cu „noul IBAN” nu venise de la furnizor: domeniul avea o literă în minus, iar la citit pe repede nimeni n-o văzuse. Atacatorii citeau de ceva vreme corespondența — contul de email al unui om de la furnizor fusese spart — și știau ritmul facturilor, sumele, până și formulele de salut. Contul „noii bănci” fusese golit a doua zi după plată.

Banca n-a mai putut opri nimic. Factura s-a plătit de două ori: o dată fraudatorilor, o dată furnizorului real, care, pe bună dreptate, își voia banii.

Ce a mers prost

Tentația e să spunem „un angajat neatent”. Numai că Mirela a făcut exact ce făcea de șase ani. Au mers prost trei lucruri, toate reparabile:

Un singur email a fost de ajuns ca să schimbe destinația banilor. Nicio regulă nu cerea o confirmare pe alt canal pentru schimbarea datelor bancare. Procedura era, de fapt, încrederea — iar încrederea e exact materia primă a acestui tip de fraudă.

„Arată exact ca de obicei” a trecut drept verificare. Tocmai asta e meseria atacatorului: frauda prin compromiterea corespondenței de afaceri trăiește din emailuri citite pe furiș, cu luni înainte. Cu cât mesajul pare mai normal, cu atât e mai suspect momentul în care îți cere să schimbi ceva legat de bani.

Nimeni nu știa ce urmează după „am pățit-o”. Cine sună banca? Cine anunță furnizorul? Unde se scrie ce s-a întâmplat? Firma a aflat de fraudă de la victimă, după trei săptămâni. Iar dacă firma intră sub OUG 155/2024 (NIS2), exact aici devine serios: securitatea relației cu furnizorii e printre măsurile minime obligatorii, iar incidentele semnificative se raportează la DNSC în termene scurte — prima notificare în 24 de ore. Greu de respectat când vestea circulă prin firmă mai încet decât banii.

3 lucruri de făcut de mâine dimineață

  1. Regula celor două canale. Orice schimbare de date bancare se confirmă telefonic — la numărul pe care îl aveați deja în agendă, nu la cel din semnătura emailului. O regulă de o frază, comunicată azi la contabilitate, oprește exact frauda din poveste.
  2. Lista furnizorilor care vă pot costa bani. Cei 10–15 furnizori-cheie, cu domeniul lor real de email notat negru pe alb. La orice cerere legată de plăți, domeniul se compară literă cu literă. Iar ca emailurile voastre să nu poată fi imitate la fel de ușor, configurați SPF, DKIM și DMARC — e mai simplu decât sună.
  3. Un singur răspuns la „mi se pare ciudat”. Toată lumea din firmă știe pe cine anunță: un om, o adresă. Fiecare minut dintre „ciudat” și „am sunat banca” costă — uneori chiar suma de pe factură.

Morala scurtă

Partea incomodă a poveștii e că nimeni n-a fost neglijent în mod evident: totul a arătat normal. Securitatea nu înseamnă să nu mai ai încredere în nimeni — înseamnă să ai un obicei ieftin exact pentru momentele în care încrederea îți e testată.


Vrei să știi unde ar rezista firma ta într-o poveste ca asta? Autoevaluarea CERTO îți arată în circa 30 de minute unde stai față de cerințele NIS2 — inclusiv la capitolul furnizori. Începe cu CERTO.

newsletter

Primești articolele noi pe email.

Conformitate NIS2, raportare DNSC și securitate pe înțelesul conducerii — doar când publicăm ceva nou. Fără spam, te dezabonezi oricând.